 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
Plantele ce contin cofeina s-au dezvoltat datorita ridicatei protectii fata de actiunea bacteriilor, ciupercilor si insectelor.
Cofeina inhiba actiunea bacteriilor si a ciupercilor si cauzeaza sterilitate anumitor insecte, scazand numarul acestora. in plus, cofeina patrunde in sol si inhiba cresterea buruienilor, ceea ce poate duce la distrugerea plantelor respective. Plantele ce contin cofeina produc si inmagazineaza cofeina in seminte de cafea, departe de propriile locatii pentru divizarea celulelor, tocmai pentru a se feri de efectele otravitoare/nocive ale acesteia.
Cele mai multe plante ce contin cofeina au fost descoperite si folosite inca din Epoca de Piatra, adica aproximativ acum 600.000-700.000 de ani in urma. Acei oameni mestecau semintele, scoarta si frunzele mai multor plante si asociau probabil consumul de plante ce contineau cofeina cu modificarile de comportament si stare.
Cafeaua era probabil cultivata si consumata pentru a inlatura oboseala, a stimula vigilenta si a imbunatati starea de spirit. La inceput e posibil sa fi fost consumata sub forma de pasta sau chiar boabe si abia mult mai tarziu s-a descoperit ca prin introducerea in apa fierbinte se pot obtine rezultate sporite.
Ceaiul a fost folosit drept bautura fierbinte si utilizat ca medicament. insemnarile arata ca in China se folosea inca de acum 4.700 de ani si a patruns in Japonia alaturi de alte aspecte de ordin cultural in jurul anului 600 d.Hr., insa a trebuit sa treca 700 de ani pentru a intra definitiv in viata de zi cu zi a japonezilor.
Acestia numesc ceaiul “ch`a”, iar chinezii “t`e” (se pronunta “tai”). Comerciantii germani au adus cu ei ceaiul si, in ciuda costului ridicat, s-a raspandit rapid in intreaga Europa.
Ceaiul era foarte popular in coloniile Americii si pentru a-si intari statutul de mare putere coloniala, Guvernul britanic instituie o taxa speciala pentru acesta (alaturi de alte câteva articole). Ca rezultat al acestei taxe, colonistii au boicotat importul de ceai si au inceput sa foloseasca substituenti, in special cafea. Boicotul a degenerat intr-o revolutie in data de 16 decembrie 1773, când un grup de revolutionari deghizati in indieni au patruns pe trei dintre navele englezesti ce detineau ceai si au varsat cotinutul (342 lazi de ceai) in Golful Boston. Acest incident faimos in istoria Americii, cunoscut sub numele de “The Boston Tea Party”, o data cu represaliile ce au urmat din partea Guvernului britanic, a ajutat la declansarea Revolutiei Americane.
Primele insemnari referitoare la cafea au fost descoperite in niste documente din secolul al X-lea, de provenienta araba. Pe de alta parte, exista dovezi ca inca din secolul al Vi-lea cafeaua era cultivata si consumata in Etiopia. O legenda araba povesteste ca un tanar pastor de capre, a descoperit virtutile stimulente ale tufelor de cafea când caprele sale au mâncat din acestea si au devenit foarte zburdalnice.
Boabele de cafea mai erau mestecate inca in Africa secolului al XiX-lea. La inceput arabii au creat un vin prin zdrobirea boabelor de cafea si fermentarea sucului obtinut. La inceputul secolului al Xi-lea ei au inceput sa foloseasca boabele pentru a obtine o bauturacalda, numita “qahwah”.
Pe masura ce consumul de cafea s-a raspandit, oamenii au adecvat feluritelor limbi aceasta denumire, devenind “café”, “kaffe”, “koffie”, ”coffee”. Pe la sfârsitul secolului al XVii-lea germanii plantau cafea in insula Java. in urmatorii 50 de ani, francezii, apoi englezii aveau plantatii in coloniile din Caraibe. Cultivarea cafelei s-a raspandit in America Centrala si de Sud si la inceputul secolului al XiX-lea Brazilia depasea indonezia si devenea principalul exportator de cafea.
Pe la 1860, in Statele Unite se consumau trei sferturi din productia mondiala de cafea, mai mult de jumatate din aceasta provenind din Brazilia.
Din punct de vedere tehnic, drogul este o substanta folosita sa previna ori sa vindece o afectiune sau sa augumenteze starea buna fizica sau mentala a cuiva. De fapt, oamenii folosesc cofeina in toate aceste scopuri, iar aceasta poate raspunde la toate aceste solicitari, dar pâna la un anumit punct.
Cofeina este cel mai popular drog din lume. Desi cofeina este o substanta chimica ce poate fi folosita in scopuri medicale sau nu, ea este folosita mai adesea fara prescriptie medicala, pentru efectele sale asupra starii si comportamentului. Drogurile consumate in acest scop sunt cunoscute sub numele de “droguri psihoactive”. Heroina, cocaina, marijuana, nicotina, alcoolul si cofeina sunt toate droguri psihoactive.
Cofeina pura este un praf alb cu gust amar ce se aseamana cu amidonul. Este solubila in procentaj moderat in apa la temperatura corpului omenesc si usor solubila in apa incalzita. A fost pentru prima data extrasa din cafea in 1820, iar din ceai in 1827, dându-i-se numele de “theina”. Curând dupa aceasta s-a descoperit si faptul ca proprietatea de a modifica starea de spirit si comportamentul se datoreaza tocmai cofeinei si in cazul cafelei si in cel al ceaiului. Dupa ceai si cafea, cea mai importanta sursa de cofeina o reprezinta bauturile nealcoolice, apoi cacaoa si ciocolata. Ultima sursa importanta este in prescriptia de medicamente si a medicamentelor fara prescriptie.
Persoanele care consuma in mod regulat cantitati mari de cafea (mai mult de cinci cesti pe zi) realizeaza adesa ca organismul lor s-a adaptat acestor cantitati, astfel ca si toleranta la aceasta substanta creste; rezultatul este ca ei trebuie sa mareasca si consumul pentru ca substanta sa mai aiba efect stimulator.
Pe de alta parte, daca unii renunta la consumul de cafea pentru un timp, uneori chiar si câteva ore, se pot confrunta cu simptome inverse, cum ar fi oboseala, dureri de cap, iritabilitate datorata dependentei lor fizice si mentale fata de acest drog.
Efectele cofeinei asupra organismului
Afirmatiile conform carora cofeina stimuleaza activitatea sistemului nervos central - creierul si maduva spinarii se bazeaza pe foarte putine informatii ale sistemului in sine. Existenta acestui stimul se bazeaza mai mult pe aparitia efectelelor drogului asupra starii si comportamentului si se presupune ca activitatea creierului este afectata intr-o anumita masura. Observatiile facute asupra creierului animalelor arata ca prezenta cofeinei intensifica activitatea celulelor de la suprafata creierului (ceea ce se asociaza unui complex de senzatii si unui anumit comportament) si a structurilor mai adânci (asociate instinctului si emotiei).
Studiile legate de actiunea cofeinei asupra activitatii au aratat prelungirea timpului in care cineva poate lucra la nivel maxim si scurtarea perioadei de timp necesare pentru recuperarea in urma unei activitati extenuante.
O performanta redusa se inregistreaza, insa, in cazul activitatilor in care este necesara o coordonare foarte buna si o fermitate a miscarilor mâinilor. Cofeina afecteaza coordonarea motorie, ceea ce presupune cresterea tremurului bratelor si a mâinilor, uneori numite ”agitatiile cafelei”. Cercetarile pornite de la ipoteza ca aceasta ar putea contracara efectele alcoolului au fost neconcludente.
in plus, este evident faptul ca bautul a câteva cesti de cafea nu il poate face pe un individ sub influenta alcoolului sa fie apt sa conduca o masina. De fapt, cofeina il poate face cu atât mai periculos, deoarece adâncirea simturilor il poate face pe acest potential sofer sa creada ca poate face lucruri carora reactiile si perspicacitatea lui slabite nu le poate face fata. in loc sa fie somnoros si inofensiv, el este vigilent si periculos.
Desi consumarea cafelei produce reactii diferite, in general aceia care sunt mari consumatori de cafea dorm mai putin decât ceilalti, unii dintre ei putând suferi de anumite forme de insomnie sau de o proasta dispozitie matinala. Cafeaua creste tensiunea arteriala si mareste numarul de batai ale inimii. Desi modificarile survenite nu sunt mereu semnificative, cresterea tensiunii arteriale poate deveni un aspect periculos pentru aceia care au probleme in acest sens. S-a demonstrat, de asemenea, ca exista o conexiune si cu accelerarea ritmului respirator, ceea ce le este folositor celor care au afectiuni pulmonare sau respiratorii
Consumul mare de cafea creste si cantitatea de acid secretata in stomac, dar reduce, pe de alta parte actiunea prin care stomacul isi goleste continutul in intestinul subtire. Cofeina incetineste, de asemenea, si trecerea alimentelor prin intestinul subtire, insa o accelereaza in intestinul gros. Toate aceste efecte pot duce la tulburari digestive sau chiar la ulcer al stomacului sau al intestinului subtire.
Pe lânga efectele pe care le are asupra sistemului digestiv, cafeaua si ceaiul reduc capacitatea organismului de absorbtie a anumitor substante nutritive. Duplicarea ADN-lui este un proces foarte important in reproducerea celulelor si a organismelor. Cofeina, datorita similitudinii cu anumite parti critice ale codului genetic, poate interfera cu acest proces, dar poate produce si erori in reproducerea celulelor. Acest lucru poate duce la tumori, cancer si malformatii genetice si devine de maxima importanta in cazul sarcinilor si poate duce sau contribuie la malformatii sau dificultati la nastere.
